miercuri, 25 septembrie 2019

EXISTĂ NUMAI UNITATE


         UNITATE
      


     Se spune că, atunci când oamenii încep să ajungă la starea de Maestru, nimic nu-i mai face să fie nefericiţi. Se mai spune şi că există un mare secret care le permite Maeştrilor să fie în această stare. V-am spus deja acest secret, dar nu l-am numit ca fiind „secretul” - aşa că e posibil să nu fi înţeles că această idee este cheia tuturor lucrurilor. Iată idea. Iată secretul. Lipsa de unitate nu există.
Această idee vă poate schimbe întreaga experienţă de viaţă. Ea traduce într-o afirmaţie simplă ceea ce - dacă este trăit ca realitate de zi cu zi - vă întoarce pe dos întreaga voastră lume, adică:   Suntem cu Toţii Una.
Ceea ce ar face cu adevărat această idee ar fi să vă întoarcă lumea aşa cum trebuie!
Asta, deoarece atunci când vă daţi seama că există Un Singur Lucru şi numai Un Singur Lucru, O Singură Realitate şi numai O Singură Realitate, O Singură Fiinţă şi numai O Singură
Fiinţă, atunci veţi înţelege că, la un anumit nivel, Singura Fiinţă merge întotdeauna pe drumul Ei, făcând ce doreşte - şi aşa şi trebuie să fie.
Cu alte cuvinte, Eşecul nu există.
Când veţi ajunge la acest nivel de limpezime, veţi vedea, de asemenea, foarte clar că, neexistând eşec, Fiinţa unică nu are nevoie de nimic.
Prin urmare, Nevoia nu există.
Brusc, odată cu această iluminare, piesele dominoului cad, una câte una. Construcţia Iluziilor voastre se prăbuşeşte.
Nu numai Iluziile se spulberă, dar şi construcţiile pe care ele le sprijină. Adică, legendele pe baza cărora v-aţi construit voi viaţa. Aceste legende au fost toate mituri care nu au nicio legătură cu Realitatea Supremă - începând cu povestea despre ce anume vă imaginaţi voi că este necesar pentru a face ca viaţa voastră să meargă bine chiar aici şi chiar acum, până la povestea legată de modul în care vă imaginaţi că a început totul. Pentru ca să avansaţi acum în evoluţia voastră ca specie, trebuie să vă deconectaţi de la aceste legende. Iar deconectarea poate fi realizată în mai multe feluri. Cel mai eficient dintre ele este tăcerea.
În tăcere, vă veţi găsi adevărata voastră fiinţă, în linişte, veţi auzi respiraţia sufletului vostru şi a lui Dumnezeu. V-am spus-o de multe ori şi v-o spun din nou aici: Mă veţi găsi în tăcere.
Meditaţi în fiecare zi. Puneţi-vă întrebarea dacă puteţi să-i acordaţi lui Dumnezeu cincisprezece minute în fiecare dimineaţă şi cincisprezece minute în fiecare seară?
Dacă nu puteţi, dacă nu aveţi timp, dacă programul vostru este prea aglomerat, dacă sunt prea multe alte lucruri pe care trebuie să le faceţi, atunci aţi fost prinşi în Maya, în Iluzie, mult mai profund decât credeţi.
Dar nu este prea târziu - niciodată nu este prea târziu - să ieşiţi din Iluzie, să o vedeţi aşa cum este ea şi să o folosiţi pentru a putea trăi experienţa Realităţii Supreme a lui Cine Sunteţi Voi cu Adevărat. Începeţi în fiecare zi prin a rezerva o foarte mică parte din orele în care sunteţi treji - doar de atât e nevoie - pentru a intra, încă o dată, în comuniune cu Mine.
Vă chem să intraţi în comuniune cu Dumnezeu. Vă invit să trăiţi experienţa întâlnirii voastre cu Creatorul.
În acel moment al comuniunii, veţi şti că Unitatea este adevărul existenţei voastre. Când veţi ieşi din meditaţie, veţi înţelege şi veţi vedea din propria voastră experienţă că negarea acestui adevăr este cea care perpetuează efectele negative ale Iluziei.
Iluzia a avut ca scop să fie bucuria voastră. Să fie unealta voastră. Niciodată nu s-a intenţionat ca ea să constituie o povară şi o tristeţe, o încercare şi o nenorocire. Şi va înceta să fie astfel, atunci când veţi înţelege Realitatea Supremă:
 NU EXISTĂ SEPARARE
Nimic nu este separat de nimic. Există numai Unitate. Există numai Unimea. Voi nu sunteţi separaţi unul de celălalt - şi nici de oricare parte a Vieţii. Şi nici de Mine. Dat fiind că nu există Lipsa de Unitate, Lipsurile nu pot exista. Asta, deoarece Acel Unul Care Există îi este suficient Lui Însuşi.
Dat fiind că nu există Lipsuri, Cerinţele nu pot exista. Asta, deoarece atunci când nu ai nevoie de nimic, nu trebuie să faci nimic pentru a obţine ceva.
Dat fiind că nu trebuie să faci nimic, nu vei fi judecat dacă ai făcut ceva sau dacă nu ai făcut.
Dat fiind că nu vei fi judecat, nu poţi fi condamnat.
Dat fiind că nu vei fi niciodată condamnat, vei şti, în sfârşit, că iubirea este fără condiţii.
Dat fiind că iubirea este fără condiţii, nimeni şi nimic nu este superior în împărăţia lui
Dumnezeu. Nu există ranguri, ierarhii, unii care sunt mai iubiţi decât alţii. Dragostea este o experienţă totală şi completă. Nu este posibil să iubeşti un pic sau să iubeşti mult. Iubirea nu poate fi măsurată şi cântărită. Puteţi iubi în moduri diferite, dar nu în cantităţi diferite.
Amintiţi-vă întotdeauna acest lucru. Dragostea nu poate fi măsurată şi cântărită. Ea fie este prezentă, fie nu este - iar în împărăţia lui Dumnezeu, iubirea este întotdeauna prezentă. Asta, deoarece Dumnezeu nu este distribuitor de iubire, Dumnezeu Este Iubire.
Am spus că voi şi cu Mine suntem Una şi că aşa stau lucrurile. Sunteţi făcuţi după chipul şi asemănarea Mea. Prin urmare, şi voi sunteţi iubire. Cu un cuvânt, asta e Ceea Ce Sunteţi Voi cu Adevărat. Voi nu sunteţi cei care primiţi dragostea, voi sunteţi ceea ce vă străduiţi să primiţi. Acesta este un mare secret, iar cunoaşterea lui schimbă vieţile oamenilor. Oamenii îşi petrec vieţile căutând ceea ce deja au. Şi au, deoarece ei sunt aceasta.
Pentru a avea iubire, tot ceea ce aveţi de făcut este să fiţi iubire. Voi sunteţi iubiţii Mei. Fiecare dintre voi. Toţi. Niciunul dintre voi nu este mai iubit decât celălalt, deoarece niciunul dintre voi nu este mai mult din Mine decât celălalt - deşi unii dintre voi vă amintiţi mai mult despre Mine şi, prin urmare, mai mult despre voi înşivă.
Prin urmare, nu vă uitaţi pe voi înşivă.
Iubiţilor, fiţi iubire!
Faceţi aceasta spre pomenirea Mea.
Sunteţi cu toţii o parte din Mine, un mădular al Trupului lui Dumnezeu. Şi când vă amintiţi Cine Sunteţi Voi cu Adevărat, literalmente, asta şi faceţi. Adică, vă reamintiţi - redeveniţi încă o dată un mădular al Trupului Unic.
Există un Singur Trup.
O Singură Fiinţă.
Amintiţi-vă întotdeauna acest lucru.
Dat fiind că nu există Superioritate, nu există unii care ştiu mai mult decât alţii şi unii care ştiu mai puţin. Există doar cei care-şi amintesc mai mult şi cei care-şi amintesc mai puţin din ceea ce a fost ştiut dintotdeauna.
Ignoranţa nu există. Acum vin ca să vă spun din nou că acesta este adevărul: Iubirea este necondiţionată. Viaţa este fără de sfârşit. Dumnezeu nu are nevoie de nimic.
Iar voi sunteţi un miracol. Miracolul lui Dumnezeu, făcut om.
Aceasta este ceea ce aţi vrut dintotdeauna să ştiţi. Ceea ce aţi ştiut întotdeauna în inimile voastre. Şi ceea ce mintea voastră a negat. Este ceea ce sufletul vostru v-a şoptit, iarăşi şi iarăşi, dar a fost redus la tăcere de trupul vostru şi de trupurile din jurul vostru.
Vi s-a cerut să Mă negaţi chiar de către religiile care vă invitau să Mă cunoaşteţi. Ele v-au spus că voi nu sunteţi Eu şi că Eu nu sunt voi şi că până şi a gândi aşa ceva este un păcat.
Ei spun că noi nu suntem Una - ci, mai degrabă, Creatorul şi cel creat. Dar acest refuz de a vă accepta şi de a vă cunoaşte pe voi înşivă ca fiind una cu Mine, este ceea ce a provocat toată durerea şi toată tristeţea din viaţa voastră.
Vă invit, acum, să vă întâlniţi cu Creatorul.
Îl veţi găsi pe Creator, înăuntrul vostru.  
... Să ştiţi că în şi prin toate, Eu sunt cu voi.
Acesta este sfârşitul comunicării de faţă, dar nu poate fi, în nici un caz, sfârşitul colaborării noastre, al co-creării sau al comuniunii noastre. Veţi avea întotdeauna o conversaţie cu Dumnezeu, vă veţi bucura întotdeauna de o prietenie cu Dumnezeu şi veţi fi întotdeauna în comuniune cu Dumnezeu.

Eu voi fi cu voi întotdeauna, până la sfârşitul veacului. Niciodată nu e posibil să nu fiu cu voi, deoarece Eu sunt voi şi voi sunteţi Eu. Acesta este adevărul şi orice altceva este o Iluzie. Continuă-ţi deci călătoria, prieten al Meu, continuă-ţi călătoria. Lumea aşteaptă să audă mesajul tău pentru mântuirea ei.
Acest mesaj este viaţa ta - trăită.
Tu eşti profetul al cărui timp a sosit.
Asta, pentru că ceea ce demonstrezi că este adevărat în privinţa vieţii tale de astăzi e o predicţie perfectă a ceea ce va fi adevărat în legătură cu viaţa ta de mâine. Într-adevăr, asta face din tine un profet. Lumea ta se va schimba, deoarece tu alegi să o schimbi. Munca ta vindecă chiar mai mult decât îţi închipui şi tu ajungi cu mult dincolo de ziua de mâine.
Toate acestea sunt adevărate, deoarece alegi să permiţi minunii care înseamnă comuniunea ta cu Mine să fie demonstrată în tine, ca tine şi prin tine.
Alege să faci acest lucru cât de des şi adu pace lumii Mele!
Să devii un instrument al păcii Mele!
Acolo unde este ură, seamănă dragoste;
Acolo unde este vătămare, iartă;
Acolo unde este îndoială, ai credinţă;
Acolo unde este disperare, seamănă speranţă;
Acolo unde este întuneric, seamănă lumină;
Acolo unde este tristeţe, seamănă bucurie.
Nu căuta foarte mult; să fii consolat, ci să consolezi;
                                         să fii înţeles, ci să înţelegi;
                                          să fii iubit, ci să iubeşti.
Asta, deoarece iubire este Cine Eşti şi cine ai fost mereu.
Întotdeauna ai fost iubire, asta eşti acum şi vei fi întotdeauna. Ai căutat un adevăr după care să-ţi trăieşti viaţa şi Eu ţi-l dau din nou aici.




Fii iubire, Iubitul meu.

Fii iubire şi lunga ta călătorie înspre starea de Maestru se va încheia, chiar atunci când tocmai începe noua ta călătorie pentru a-i aduce pe alţii la starea de Maestru.
Căci tu eşti numai iubire, Eu sunt numai iubire şi numai iubire am fost Noi făcuţi să fim.
Aşa să fie. Amin.
                    
Extras din “Comuniune cu Dumnezeu”  Neale Donald Walsch



Imagini:Pinterest




marți, 24 septembrie 2019

TREZIREA ÎMPREUNĂ


Trezirea împreună


         Fiind doi oameni se dedică unei relaţii spirituale, ei cad de acord să se ajute unul pe celălalt să devină conştienţi de tiparele auto-trădării.
Intenţia lor nu este să-şi înăbuşe sentimentele negative, ci să creeze suficientă siguranţă în cadrul relaţiilor, pentru ca sentimentele negative să poată ieşi la suprafaţă şi tiparele autotrădării să poată fi revelate. Compania spirituală înseamnă nu numai a împărtăşi un scop comun şi o orientare în viaţă, ci şi un legământ reciproc şi plin de curaj de a-şi asuma responsabilitatea şi de a elimina acuzele. Fiecare persoană se află aici pentru a-şi ajuta partenerul să înceteze de a mai proiecta, să înceteze de a mai face pe victima, să înceteze de a mai găsi probleme în afara lui însuşi. Nu face acest lucru ţinându-i conferinţe, ci creând un spaţiu sigur şi plin de compasiune, în care celălalt poate să stea faţă în faţă cu el însuşi. Acolo unde acesta ar putea vedea un duşman, celălalt nu vine alături de el. Refuză să intre în jocul cu ţapul ispăşitor, acuzele şi atacul. Dar el poate iubi. Poate accepta modul în care simte celălalt, îi poate valida sentimentele şi, cu blândeţe, îl poale încuraja să găsească, în propria inimă, calea spre pace. Chiar dacă îl vede pe celălalt cum creează proiecţii, nu încercă să-l îndrepte, deoarece aceasta ar însemna să i se alăture în minciună. Rămâne, pur şi simplu, conştient de cine este celălalt cu adevărat. Şi, astfel, îl aduce - cu blândeţe şi ră vorbe - înapoi spre el însuşi. Dar, mai presus de orice, stă doar şi ascultă. Nu este de acord cu ceea ce spune celălalt şi nici nu contrazice. Ştie că părerile lui nu înseamnă nimic şi că ele n-ar face altceva decât să-l îndepărteze pe celălalt din procesul său. Ascultă doar, cu multă atenţie şi compasiune.
     Ascultă fără să judece sau - dacă descoperă că judecă - devine conştient de propriile sale judecăţi şi stă iarăşi şi ascultă. Ascultă cu o inimă deschisă şi cu o minte deschisă. Iar atitudinea sa de a asculta devine un stâlp de sprijin pentru adevăr. Cu cât ascultă mai mult fără să judece, cu atât călătoria plină de acuze al celuilalt încetineşte.
Treptat, folosind cărarea iubirii sale, celălalt se întoarce la el însuşi. Acesta este darul pe care partenerul spiritual îl oferă celuilalt partener. Aceasta este perla de maximă valoare. Când fiecare poate să-i dea celuilalt darul acceptării şi iubirii necondiţionate - extinzând acest dar pentru a include pe toată lumea nu vor mai exista proiecţie, acuze şi atac. Nu vor mai exista subiecte asupra cărora acestea să se îndrepte. Nu vor mai exista victime sau torţionari.
Vor exista doar parteneri egali în dansul vieţii. Inimile se vor deschide. La început puţin - dar apoi atât de mult. încât vor putea înghiţi întreg universul manifestat. Şi, într-adevăr, o vor şi face într-o zi. Când toţi cei care se percep pe ei înşişi ca fiind nevrednici şi neîntregi vor deveni întregi şi sfinţi, nu va mai exista perceperea separării de sursa iubirii.
Fiecare dintre noi va fi o raza strălucitoare de lumină, care va radia din centrul inimii, ajungând peste tot, în întreaga eternitate, dizolvând separarea şi păcatul, botezând vinovăţia în râul propriei frici şi întâmpinându-l pe fiecare cu buchete de flori, atunci când iese din ape inocent şi liber.
Acestea sunt darurile pe care le avem de oferit unul altuia, atunci când jocul abuzului se încheie. Şi el se încheie, în orice moment în care ne amintim cine suntem şi cine este cu adevărat semenul nostru.

Namaste*
  
     Accept starea ta de om, cât şi pe a mea. De asemenea, mă plec în faţa divinităţii din fiecare dintre noi şi o cinstesc. Accept egalitatea noastră spirituală absolută ca fiinţe. Şi accept, de asemenea, faptul că fiecare dintre noi uită cine suntem. Mă bucur că ne trezim împreună şi apreciez că pe măsură ce fiecare dintre noi îşi împinge fricile lui deoparte, străduinduse să se înalţe - ne luăm rămas bun de la somn. Văd atât absolutul, cât şi relativul - deoarece ambele sunt prezente aici. Vocea blândă a lui Dumnezeu şi strigătele puternice ale copilului rănit se amestecă aici, în această minte, în această lume. Bucuria şi tristeţea coexistă şi se amestecă. Forţa şi lacrimile, frumuseţea şi trădarea, liniştea şi sunetele stridente se întrepătrund. Este o lume simplă, care inspiră şi expiră, care se apropie şi se îndepărtează de divin. Şi este complexă, în varietatea ei aproape infinită de forme. Fiecare sine este o prezenţă clară, dar fiecare trebuie să se apropie de Dumnezeu în stilul său unic. în cadrul unimii, paradoxul abundă. Aici locuim cu toţii împreună, frate al meu şi soră a mea.
Aici, în linişte, ne aflăm fiecare dintre noi - cu bătaia noastră unică de inimă, cu dansul nostru propriu, cu propriul nostru strigăt după iubire şi adevăr. Cu toate acestea, în ciuda separării trupurilor, în ciuda fragmentării minţii, aici se deschide numai o singură inimă. Şi această inimă o include pe a ta şi pe a mea - şi pe a tuturor fiinţelor care au trăit vreodată în timp şi spaţiu. Această inimă îi aparţine lui Dumnezeu. Inima Lui răbdătoare. Binecuvântarea Lui infinită asupra noastră a tuturor. Dorinţa mea în ceea ce vă priveşte este una simplă. Fie ca voi să găsiţi acea Inimă în inimile voastre! Fie ca voi să vă găsiţi vocea în acea linişte!
 Fie ca voi să vă treziţi întru adevărul lui cine sunteţi!

Namaste! * Divinitatea din mine cinsteşte Divinitatea din tine şi se pleacă în faţa ei. Cm limba sanscrită în orig.)



                                                                   Extras din  Liniștea inimii”  Paul Ferrini
  

Imagini: Pinterest

luni, 23 septembrie 2019

VIRTUȚILE SUFLETULUI

Virtuțile sufletului: iubirea, voința, curajul, răbdarea, modestia și recunoștința



   Cultivarea virtuților

Virtuţile erau considerate (şi vor mai fi) cele mai de preţ comori ale omului. Prin ele, omul este mai aproape de divinitate, de nemurire chiar. Virtuţile sunt cele care transcend dualitatea, forma, timpul. Virtuţile nu au vârstă, de aceea se pot considera mereu tinere. Toate virtuţile au putere asupra materiei; ele sunt totodată puteri prin care omul se apropie de zei.
Omul se naşte cu anumite virtuţi (obţinute cu mult efort în vieţile anterioare), le poate deprinde în decursul vieţii (prin numeroasele încercări), sau chiar pot fi primite datorită capacităţii de accesare a planurilor înalte.
De regulă, virtuţile din naştere sunt voinţa şi curajul. Ele s-au „cimentat” pe corpul spiritual datorită numeroaselor întrupări, prin care s-a experimentat lupta, negustoria, calitatea de conducător, dar pot veni şi din prigonire, suferinţă, nedreptate etc. Chiar dacă aceste virtuţi pot fi un „bun” din naştere, ele trebuie continuu dezvoltate, rafinate, altminteri rămân în „adormire”. De asemenea, voinţa şi curajul trebuie neapărat controlate de echilibru, bun simţ şi cunoaştere, iar prin toate acestea se deprind răbdarea şi modestia. Acestea două sunt considerate chiar mai importante decât voinţa şi curajul, deoarece au o mult mai mare putere de a schimba lucrurile în planul material.
   
      Iubirea
Este cea mai mare putere a omului, este prima emanație a spiritului și animatorul prim al sufletului. Iubirea este puterea care unește și vindecă oamenii, indiferent de culoare, religie, tradiții sau apartenență ideologică.
Din păcate, în vremurile actuale, iubirea este înlocuită, din ce în ce mai des, cu senzualitatea, cu plăcerea carnală, ceea ce înseamnă un blocaj imens la nivelul sufletului. Ba mai mult, cercetătorii au făcut aceeași greșeală, de a considera iubirea ca fiind un aranjament biochimic de moment, care ar dura în jur de doi ani și jumătate. Deci avem iarăși confuzie între atracția carnală (ce ține într-adevăr de biochimie) și iubire. Ba mai mult, OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a introdus-o în rândul deranjamentelor mentale. Adevărul e că iubirea este incomparabil mai puternică decât atracția biochimică a trupului. Iubirea pentru copii sau pentru părinți, de exemplu, nu durează doar doi ani și jumătate, ci chiar transcende viața, deci poate dura mai multe vieți.
Din păcate, oamenii s-au atașat atât de mult de corpul fizic încât afirmațiile acestor cercetători par să le confirme ipotezele, astfel că majoritatea oamenilor consideră că tinerețea este perioada iubirilor. Nimic mai fals! Iubirea nu este condiționată de nimic, nici de trup, nici de vremuri, nici de vârstă, nici de vreo condiție anume. Iubirea se deschide doar iubirii și nu ține cont de nicio vârstă.
Pentru descătușarea energiilor iubirii trebuiesc rupte atașamentele de corpul fizic. Noi nu suntem corpul fizic ci suflete care au un corp fizic. Suntem cu mult mai mult decât trupul. Acesta este un instrument al sufletului, un mijloc de manifestare în planul fizic (3D).
Următoare tehnică (meditație dinamică) poate determina, într-un timp scurt, ruperea unor blocaje la nivelul emoțional și mental, care nu permit manifestarea sufletului, adică a iubirii din ființa noastră lăuntrică.
Ne vom așeza într-o poziție cât mai confortabilă, fie turcește, fie întinși pe spate. Pentru început, ne vom relaxa fiecare membru, fiecare parte a corpului, astfel încât să nu avem niciun fel de deviere a atenției către propriul corp.
Când simțim că trupul este pe deplin relaxat, ne vom muta conștiența către trupul nostru luminic. Fiecare ființă umană are acest corp de lumină; el este dincolo de corpul energetic, emoțional și mental. Printr-un act de voință ne vom detașa trupul de lumină de celelalte corpuri.
Ne vom privi brațele de lumină, trunchiul de lumină, picioarele de lumină, și vom admira perfecțiunea sa. Trupul de lumină este perfecțiunea întruchipată, este primul trup al spiritului, fiind sursa primă de energie și lumină pentru matricea noastră bio-informațională. Acest trup de lumină nu are defecte, nu are vârstă, nu are niciun fel de condiționări și poate lua orice formă. Singura sa menire este să manifeste iubire, lumină, armonie, frumusețe.
Vom observa, în foarte scurt timp, că alte trupuri de lumină se apropie de noi. Vom simți fiori plăcuți și senzații din ce în ce mai rafinate și plăcute. Fiecare astfel de trup de lumină este perfect, precum este și al vostru. Vă veți uni mâinile de lumină, vă veți îmbrățișa, veți zbura având brațele de lumină în jurul celuilalt. Formați sfere de lumină din trupurile voastre luminice. Spuneți fiecărui trup de lumină cât de multă iubire simțiți și vi se va răspunde la fel.
Jucați-vă cu energia voastră luminică; creați sfere de diferite culori, umpleți-le cu iubire, lumină, bucurie, și dăruiți-le celorlalți. Gustați din aceste sfere, simțiți căldura lor deosebită, permiteți sentimentelor să se manifeste fără niciun fel de reținere. Nu permiteți nicio formă de cenzură sufletească. Dacă simțiți nevoia să vă uniți intim cu un alt trup de lumină lăsați lucrurile să se desfășoare, veți observa imediat că sunt trupuri de lumină care vor dori același lucru și veți face dragoste în cea mai minunată și rafinată formă.
Permiteți-vă să aflați cât de mult poate lumina trupul vostru luminic, cât de multă iubire poate primi și oferi, cât de multă bucurie poate simți.
Cu fiecare astfel de meditație dinamică veți reuși să descătușați tot mai multe energii deosebite din corpul vostru luminic, și să manifestați tot mai multă iubire în viața voastră. Veți vedea că și în planul fizic iubirea se alătură iubirii; întâi veți găsi iubirea din interiorul vostru și apoi se va manifesta și în exterior.

      Voința 
Este aspectul motivațional, motorul din spatele oricărei acțiuni pe termen mediu sau lung. Este important să distingem în mod clar care sunt motivațiile care se află în spatele acțiunilor noastre.
Există două tipuri de motivații pentru acțiunile noastre:
1. Motivațiile care au ca obiect egoul și necesitatea
2. Motivațiile care au ca obiect sufletul, evoluția spirituală
Motivațiile care au ca obiect egoul și anumite necesități sunt cele care determină focalizarea forțelor fizice, mentale, emoționale, pentru atingerea unor obiective, sau dobândirea unor bunuri, funcții, titluri etc., iar cele care au ca obiect evoluția spirituală vin din cele mai profunde straturi ale ființei noastre, și au ca obiectiv atingerea sferelor superioare, îndumnezeirea, revenirea la Sursa Primordială.
Voința care se află în spatele acțiunilor pornite din ego nu este neapărat ne benefică atâta vreme cât acțiunile noastre respectă principiile de bază, adică nu deranjează și nu dăunează altor ființe în niciun fel.
Nu întâmplător s-a spus că este extrem de important să se stabilească o bună relație între conștiință și ansamblul trup-minte-suflet. Dacă cineva simte un impuls puternic pentru a aduna putere, cunoaștere, bogăție, faimă, atunci nimeni nu are dreptul să-i conteste alegerea. Va avea parte de ce și-a propus în funcție de energia (fizică, emoțională, mentală) investită.
Voința este în strânsă legătură cu viziunea, pe termen mediu și lung, legată de propria persoană astfel că, cine nu știe ce vrea de la sine, care nu are o viziune, un plan bine stabilit, nu poate avea nici energia necesară, nici voința de a merge mai departe. Obiective precum a fi mai bogat, mai puternic, a obține mai multe titluri etc., nu au nicio valoare dacă nu există un plan desfășurat în spațiu-timp. Acest plan reprezintă informația din spatele voinței. În orice materializare se va respecta relația de cauzalitate informație-energie-materie. Dacă viziunea (planul, platforma) este clară, și nu se va schimba între timp, va acumula energie și apoi se va materializa.
Dacă planul este în acord cu ceea ce ne-a șoptit trupul, mintea și sufletul, atunci voința noastră va fi de fier, și vom merge până la capăt, adică până la materializarea dorințelor.
Voința care are ca obiectiv evoluția spirituală vine din atingerea specială a celor mai subtile straturi ale sufletului. Acolo sunt vibrațiile primordiale, amintirile, emoțiile, când eram doar suflete în oceanul de lumină infinită al Sursei Primordiale. Aceste straturi pot fi atinse prin intermediul unor experiențe deosebite, prin meditații speciale, ori prin intervenția unor ființe din sferele superioare. Odată atinse aceste straturi, vibrațiile descătușate vor schimba total viața omului, astfel că evoluția spirituală va fi principalul țel în viață. Voința unui astfel de om este asemenea diamantului, putând suporta orice fel de greutăți și restricții de ordin material.
   
     Curajul
Curajul a fost, și încă este, una dintre cele mai apreciate virtuți dar, pentru a o evidenția și dezvolta, trebuiesc eliminate neîncrederea, frica şi îndoiala. Curajul a fost virtutea de bază a războinicilor. Vitejia, bravura, neînfricarea erau, într-adevăr, cele mai apreciate calități ale războinicului, dar acestea erau temperate de cumpătare, înțelepciune și un anumit cod al onoarei.
Curajul nu este o virtute de bază doar pentru războinici, ci este o calitate sufletească necesară oricărui căutător al împărăției divine. Nu este ușor să asculți de șoaptele sufletului și, dacă este necesar, să mergi înainte și să lași totul în urmă. Curajul este necesar și negustorilor, și celor ce administrează și veghează asupra bunului mers al unei comunități, și exploratorilor, și celor care determină progresul unei comunități sau ai unui domeniu anume etc.
Orice schimbare reală din viața noastră se datorează unui act de curaj, unei decizii asumate. Se poate spune că viața fiecăruia este rezultanta deciziilor pe care le-a luat până la acel moment. Orice decizie este un act de curaj, deoarece se asumă responsabilitatea. Curajul de a acționa va fi cel care determină orice fel de schimbare în realitatea obiectivă.
Pentru dobândirea şi creşterea mai rapidă a acestei virtuți, şcolile de iniţiere ale tuturor timpurilor au întocmit o serie de programe (tehnici) specifice. Tehnicile difereau în funcţie de zona geografică, de istoria şi tradiţiile populaţiei respective. Spre exemplu, dacă în Egipt testul curajului implica mersul printre crocodili şi şerpi, în Dacia, învăţătorii zamolxieni se foloseau de lupi şi urşi. De asemenea, fiecare discipol trebuia să traverseze de unul singur un lanţ muntos, fără niciun fel de ajutor.
Pentru a fi considerat demn de nivelul al treilea (în școala zamolxiană), discipolul trebuia să traverseze o peşteră foarte lungă. Era o sarcină extrem de dificilă, care ţinea mai multe zile. Traseul era deosebit de dificil, cu suişuri şi coborâşuri în pantă mare, în beznă totală, şi cu o senzaţie puternică de istovire fizică şi psihică, precum şi o stare de totală debusolare.
Astfel de teste puneau la încercare nu doar voința și curajul, dar și răbdarea, credința în propriile puteri, precum ajutau și la dezvoltarea unor capacități considerate paranormale.
Fiecare dintre dumneavoastră, ați fost cel puțin o dată războinic (soldat) într-o viață anterioară. De asemenea, ați fost de mai multe ori implicat în activități care necesitau curaj și asumarea unor responsabilități, precum negustor, administrator sau conducător (mai mic sau mai mare). Astfel, curajul dovedit în acele vieți s-a imprimat în zestrea voastră spirituală, în corpul vostru cauzal, sub forma unor vibrații specifice. În timp relativ scurt, folosind următoarea tehnică de regresie, se pot accesa acele vibrații și folosi în viața noastră.
La fel ca la tehnica de accesare a corpului luminic, ne vom așeza într-o poziție cât mai confortabilă, fie turcește, fie întinși pe spate. Pentru început, ne vom relaxa fiecare membru, fiecare parte a corpului, astfel încât să nu avem niciun fel de deviere a atenției către propriul corp fizic.
Când simțim că trupul este pe deplin relaxat, vom avea în vedere intenția de a pătrunde în subconștient și de a accesa vibrațiile din viețile anterioare în care am dat dovadă de curaj, de responsabilitate, de vitejie etc.
Transmitem un ordin clar către subconștient să ne faciliteze legătura cu o viață anterioară în care am participat la o bătălie, și în care curajul nostru s-a manifestat cu putere.
În continuare, rămâneți în starea de relaxare și așteptați... S-ar putea ca primele flashuri să apară din prima încercare. Rămâneți pasivi, chiar dacă veți începe să auziți zăngănit de arme, cai nechezând, sau țipete de luptă. S-ar putea să simțiți efectiv sabia, sulița, arcul, sau unealta voastră de luptă în mână; veți putea simți sub voi silueta calului, armura, sau chiar o durerea unei răni. Este posibil să vă vedeți chiar în timp ce vă luptați cu un alt războinic. Nu veți simți nicio frică, ci doar forța deosebită care vă animă curajul de a participa la această luptă.
Dacă simțiți un fior, oarecum rece, în zona abdomenului, înseamnă că ați preluat vibrația momentului. Tot printr-un act de intenție, veți ieși din regresie și din meditație. Vibrația aceasta vă va ajuta și în viața actuală, atunci când trebuie să înfruntați o situație anume, când trebuie să alegeți, să decideți într-o situație delicată. Vă va ajuta să spuneți nu sau da atunci când este cazul; vă va ajuta să vă expuneți și să vă argumentați părerea atunci când situația o cere; vă va ajuta să vă apărați interesul, punctul de vedere etc.
Rețineți că degeaba aveți toată bogăția din lume, toată cunoașterea și toată răbdarea sfinților, dacă nu aveți și curajul de a vă implica, de a acționa, de a participa la dinamica realității!

      Răbdarea
Răbdarea, ca bun spiritual, este forța rezultantă a voinţei, echilibrului, cunoaşterii și, mai ales, a experienței. Acestea dau viziunea de ansamblu asupra mersurilor lucrurilor (ştiinţa dinamicii ciclurilor). Astfel, înţeleptul ştie că există un timp pentru orice acţiune, precum şi o măsură.
Răbdarea cere timp, cere efort, cere sacrificii, de aceea se spune că fructele răbdării sunt cele mai dulci cu putință.

      Modestia
Asemenea răbdării, și modestia (smerenia) este o virtute specială, care se obține numai în timp, și adesea cere sacrificii, suferință și multă înțelepciune deoarece modestia se obține numai în dauna egoului.
Modestia este asemenea unei chei universale, prin care se deschid toate ușile. În Proverbe (22.4) se spune că „răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa.” Frica de Domnul se referă la respectul față de Sursa Primordială, față creația și legile Sale.
Se pare că divinitatea a ales o formă neobișnuită (pentru mintea umană) de a testa modestia în om. Un om smerit în fața celor puternici sau în fața divinității nu are nimic de a face cu modestia, smerenia, ci este doar o formă de manifestare a fricii. Modestia este verificată prin felul în care te porți cu cei considerați sub nivelul tău de evoluție. La fel cum caracterul omului iese în evidență atunci când este pus în situații tensionate sau la limită, tot așa, modestia strălucește atunci când respecți viața oricărui om, indiferent de cât de rău a ajuns, indiferent dacă se afla la periferia scării sociale. Un om care a câștigat darul modestiei, smereniei, nu va privi la aceste atribute, nu va privi la condiția socială a omului, ci numai la spiritul care animă acel trup.

Recunoștința, una dintre cele mai importante virtuți! Fi recunoscător pentru tot ceea ce ai , pentru sănătate, pentru viața ta. 
      




Dorința mea a fost să trezesc interes asupra acestui ghid care pentru mine personal este foarte util.
Pentru cei care doresc să citească continuarea ghidului, găsiți în linkul de mai jos.

Extras din: „Ghid de evoluție în Noua Energie”

Imagini: Pinterest


sâmbătă, 21 septembrie 2019

RAIUL


RAIUL PE PĂMÂNT
     
      Uitați tot ceea ce aţi învățat de-a lungul vieţii. 
Acesta este începutul unei noi înţelegeri, al unui nou vis.
Visul în care trăim este creaţia noastră.
Este percepția noastră asupra realităţii pe care o putem schimba oricând. Noi avem puterea de a crea iadul, dar şi puterea de a crea raiul. De ce nu am visa un vis diferit ? De ce nu ne-am folosi mintea, imaginația şi emoţiile pentru a visa paradisul ?
Folosiți-vă imaginaţia şi se vor petrece lucruri extraordinare. Imaginaţi-vă că aveți capacitatea de a vedea lumea cu ochi diferiţi, oricând doriți acest lucru. De fiecare dată când deschideţi ochii, priviţi lumea din jurul vostru într-un mod diferit, închideţi ochii, iar apoi deschideţi-i şi priviţi în jur. Ceea ce vedeţi este dragostea care vine din copaci, dragostea care vine din cer, dragostea care vine din lumină. Percepeţi dragostea care emană din tot ceea ce vă înconjoară. Aceasta este starea de încântare, de armonie. Percepeţi direct dragostea ce emană de pretutindeni, inclusiv cea care provine din voi şi din alte fiinţe umane. Chiar atunci când oamenii sunt supăraţi sau furioşi, în spatele acestor sentimente puteţi vedea că ei emit şi multă dragoste. Folosindu-vă imaginaţia şi deschizându-vă ochii în faţa noilor percepţii, vă veţi putea vedea pe voi trăind o nouă viaţă, un nou vis, o viaţă în care nu trebuie să vă justificaţi existenţa şi în care sunteţi liberi să fiţi exact aşa cum sunteţi.



Imaginaţi-vă că trăiţi fără frica de a vă exprima visele. Ştiţi
ce doriţi, ce nu doriţi şi când doriţi ceea ce doriţi. Sunteţi liberi
să vă transformaţi viaţa în felul în care doriţi. Nu vă este frică să cereţi ceea ce aveţi nevoie, să spuneţi da sau nu faţă de oricine sau orice.
Imaginaţi-vă că trăiţi o viaţă fără frica de a fi judecat de ceilalţi. încetaţi să vă mai conduceţi viaţa în funcţie de ceea ce gândesc ceilalţi despre voi. Nu mai sunteţi răspunzători pentru părerea nimănui. Nu mai trebuie să controlaţi pe nimeni şi nimeni nu vă mai controlează pe voi. Imaginaţi-vă că trăiţi fără a-i judeca pe ceilalţi. Puteţi să-i iertaţi uşor pe ceilalţi şi puteţi să nu-i mai judecaţi. Nu trebuie să aveţi dreptate şi nu trebuie să faceţi pe altcineva să simtă că a greşit. Vă respectaţi pe voi şi pe cei din jur, iar ei vă respectă la rândul lor.Imaginaţi-vă că trăiţi fără frica de a iubi şi de a nu fi iubit. Nu vă mai este frică de faptul că veţi fi respinşi şi nu mai simţiţi nevoia de a fi acceptat. Puteţi spune: „Te iubesc” fără nici o ruşine şi fără nici o justificare. Puteţi merge în lume cu inima complet deschisă şi fără frica de a fi rănit. Imaginaţi-vă că trăiţi viaţa fără teama de a vă asuma riscuri şi de a explora viaţa cu adevărat. Nu vă fie frică de faptul că veţi pierde ceva. Nu vă fie frică să fiţi vii în lume şi nu vă fie frică să muriţi.
Imaginaţi-vă că vă iubiţi exact aşa cum sunteţi. Vă iubiţi corpul exact aşa cum este şi vă iubiţi emoţiile exact aşa cum sunt ele. Sunteţi conştienţi că sunteţi perfecţi exact aşa cum sunteţi.

   Imaginaţi-vă aceste lucruri pentru că ele sunt perfect posibile! Puteţi trăi visul raiului în starea de graţie, în starea de beatitudine. Dar pentru a experimenta acest vis, trebuie mai întâi să-l înţelegeţi. Singură iubirea are capacitatea de a vă face să intraţi în starea de beatitudine. Starea de beatitudine înseamnă a fi îndrăgostit. A fi îndrăgostit înseamnă a trăi beatitudinea. Simţi atunci că pluteşti printre nori. Percepi dragostea oriunde te duci. Este în întregime posibil să trăiţi în acest mod tot timpul. Este posibil deoarece şi alţii au putut, iar ei nu sunt diferiţi de voi. Ei trăiesc în beatitudine deoarece şi-au schimbat legămintele şi visează un alt vis. Atunci când simţi ce înseamnă să trăieşti starea de beatitudine, începi să o iubeşti. Ştii că raiul pe pământ este un adevăr, că raiul există cu adevărat. După ce ai aflat că raiul există, că este posibil să te menţii acolo, depinde doar de tine să faci efortul de a te menţine, de a rămâne acolo. Cu două mii de ani în urmă, Iisus le-a vorbit oamenilor despre împărăţia lui Dumnezeu, despre împărăţia iubirii, dar puţini l-au auzit, deoarece oamenii nu erau pregătiţi. Ei spuneau: „Despre ce vorbeşti ? Inima mea este goală, nu simt iubirea despre care vorbeşti; nu simt pacea pe care tu o ai”. Nu faceţi la fel. Imaginaţi-vă că mesajul iubirii este posibil şi că voi veţi găsi ceea ce vi se cuvine.
Lumea este frumoasă şi minunată. Viaţa poate deveni foarte uşoară atunci când iubirea devine o manieră de a trăi. Iubirea este posibilă tot timpul. Este alegerea voastră. Chiar dacă nu aveţi nici un motiv să iubiţi, puteţi totuşi iubi, pentru că iubirea vă face fericiţi. Fericirea nu poate apărea decât acolo unde există iubire în acţiune. Iubirea este singura care poate să vă ofere pacea interioară. Ea va transforma percepţia voastră despre lume.
         
Puteţi privi întreaga lume prin ochii iubirii. Puteţi fi conştienţi că tot ceea ce vă înconjoară este iubire.Atunci când trăieşti astfel, ceaţa din minte dispare. Mitote a plecat într-o vacanţă permanentă. Acesta este idealul pe care îl caută oamenii de sute de ani. De mii de ani suntem în căutarea
fericirii. Fericirea este paradisul pierdut. Oamenii au muncit
atât de greu pentru a ajunge în acest punct, dar numai evoluţia minţii îi poate conduce aici. Acesta este viitorul umanităţii.
Acest mod de viaţă este posibil şi este în mâinile voastre.  Moise l-a numit Pământul Făgăduinţei, Buddha l-a numit Nirvana, Iisus l-a numit Rai, iar Toltecii l-au numit Noul Vis. Din păcate, identitatea voastră este amestecată cu visul planetei. Toate credinţele şi legămintele voastre sunt în ceaţă. Simţiţi prezenţa parazitului şi vă identificaţi cu el. Acest lucru face ca renunţarea la el, eliberarea de parazit şi crearea spaţiului în care este experimentată iubirea, să fie dificile. Sunteţi ataşaţi de Judecător şi de Victimă. Suferinţa vă face să vă simţiţi în siguranţă, căci vai!, o cunoaşteţi atât de bine, în realitate, nu există nici un motiv pentru care să suferiţi. Singurul motiv pentru care suferim este propria noastră opţiune. Dacă vă veţi uita la viaţa voastră, veţi găsi multe pretexte pentru a suferi, dar nu veţi găsi nici un motiv adevărat. Acelaşi lucru este adevărat şi în ceea ce priveşte fericirea. Singurul motiv al fericirii este propria noastră opţiune. Fericirea este o alegere, la fel ca şi suferinţa. Poate că nu putem scăpa de destinul de a fi oameni, dar avem totuşi la dispoziţie două opţiuni: de a ne bucura de destinul nostru sau de a suferi din cauza lui. A suferi, sau a iubi şi a fi fericit. A trăi în iad sau a trăi în rai. Alegerea mea a fost de a trăi în rai. Care este alegerea voastră? 


RUGĂCIUNI

Închideţi pentru o clipă ochii, deschideţi-vă inima şi simţiţi iubirea ce vine din inima voastră.
Fuzionaţi cu aceste rugăciuni în mintea şi în inima voastră, topiţi-vă în iubire. împreună, vom face o rugăciune foarte specială pentru a experimenta comuniunea cu Creatorul nostru. Focalizaţi-vă atenţia asupra plămânilor, ca şi cum nimic nu ar mai exista decât plămânii. Simţiţi plăcerea atunci când plămânii se expansionează pentru a împlini cea mai mare necesitate a corpului uman -respiraţia. Respiraţi adânc şi simţiţi aerul care vă umple plămânii. Simţiţi că aerul nu este altceva decât iubire. Observaţi legătura care există între aer şi plămâni, o legătură de iubire. Umpleţi-vă plămânii cu aer până când corpul vostru simte nevoia să elimine acel aer. Apoi expiraţi şi simţiţi din nou plăcerea. Ori de câte ori împlinim o necesitate a corpului uman, acest proces ne produce plăcere. Atunci când respirăm simţim o mare plăcere.
Simpla respiraţie este suficientă pentru noi pentru a putea fi
fericiţi, pentru a ne bucura de viaţă. Simplul fapt că trăim este
suficient. Simţiţi aşadar plăcerea de a fi viu, plăcerea de a simţi iubirea...
 
                                              RUGĂCIUNE PENTRU LIBERTATE

  Creator al Universului, ne rugăm ţie să vii printre noi şi să
împărtăşeşti cu noi o puternică comuniune de iubire. Noi ştim
că adevăratul tău nume este iubire, că a fi în comuniune cu tine înseamnă a împărtăşi aceeaşi vibraţie, aceeaşi frecvenţă care o ai tu, deoarece tu eşti singurul lucru care există în univers.
    Astăzi, ajută-ne să fim la fel ca tine, să iubim viaţa, să fim una cu ea, să fim iubire . Ajută-ne să iubim la fel cum iubeşti tu, necondiţionat, fără obligaţii, fără judecăţi. Ajută-ne să iubim şi să ne acceptăm pe noi înşine fără a ne judeca, deoarece dacă ne judecăm pe noi, ne vom găsi vinovaţi şi va trebui să fim pedepsiţi. Ajută-ne să iubim tot ceea ce ai creat tu, necondiţionat, dar mai ales pe celelalte fiinţe umane, îndeosebi pe cei care trăiesc
alături de noi, toate rudele noastre şi pe ceilalţi oameni pe care
încercăm atât de mult să-i iubim. Deoarece atunci cândîi respingem pe ei, noi ne respingem de fapt pe noi înşine, iar atunci când ne respingem pe noi,. te respingem pe tine.
Ajută-ne să-i iubim pe ceilalţi aşa cum sunt ei, necondiţionat. Ajută-ne să-i acceptăm aşa cum sunt, fără a-i judeca, deoarece dacă-i judecăm pe ei, îi vom găsi vinovaţi şi vom simţi nevoia de a-i pedepsi. Astăzi, curăţă-ne inimile de orice emoţie otrăvită pe care o
mai avem, eliberează-ne mintea de orice judecată, astfel încât să putem trăi în pace şi iubire.
Astăzi este o zi foarte specială. Astăzi ne deschidem inimile pentru a iubi din nou, aşa că ne putem spune unul altuia: „Te iubesc”, fără nici o frică, şi când spun aceasta o spun din tot sufletul. Vino la noi, foloseşte vocile noastre, foloseşte ochii noştri, foloseşte mâinile noastre şi foloseşte-ne inimile pentru a ne oferi celorlalţi într-o comuniune de iubire cu toată lumea.
     Astăzi, Creatorule, ajută-ne să fim la fel cum eşti tu. îţi
mulţumim pentru tot ceea ce primim astăzi, dar mai ales pentru libertatea de a fi cei care suntem cu adevărat. Amin.

      RUGĂCIUNE PEMTRU IUBIRE  

       Haideţi să trăim împreună un vis frumos - un vis în care tu vei iubi tot timpul. în acest vis tu eşti în mijlocul unei zile frumoase şi însorite de vară. Auzi păsările, vântul şi un pârâiaş. Mergi către râu. Pe malul râului stă un bătrân în meditaţie, iar tu vezi că din capul său emană raze de lumină de diferite culori. îţi propui să nu-l deranjezi, dar el îţi observă prezenţa şi deschide ochii. Are ochii plini de iubire şi un zâmbet larg. Îl întrebi cum de este capabil să radieze o lumină atât de frumoasă, îl întrebi dacă te poate învăţa şi pe tine ceea ce face el. El îţi răspunde că în urmă cu mulţi, mulţi ani el i-a pus aceeaşi întrebare învăţătorului său.
  Bătrânul începe să-ţi povestească povestea vieţii sale:
„învăţătorul meu şi-a deschis pieptul şi şi-a scos inima, apoi a luat o flacără frumoasă din inima sa. În continuare, mi-a deschis pieptul, mi-a deschis inima şi a pus acea mică flacără în inima mea. Apoi mi-a pus inima înapoi în piept şi în curând în inima mea a început să se manifeste o iubire foarte intensă, deoarece flacăra pe care o pusese în inima mea era chiar iubirea lui. Flacăra a crescut în inima mea şi a devenit un foc mare, mare, un foc care nu arde, ci purifică tot ceea ce atinge. Şi acel foc a atins fiecare din celulele corpului meu, iar celulele din corpul meu mi-au trimis şi ele iubirea lor. Am devenit una cu corpul meu, dar iubirea mea a crescut mai mult decât acesta.

Acel foc a atins fiecare emoţie a minţii mele, iar toate emoţiile sau transformat într-o iubire puternică şi intensă. Şi m-am iubit pe mine însumi complet şi necondiţionat.
Dar focul continua să ardă şi eu simţeam nevoia să-mi
împărtăşesc iubirea. Am decis să pun câte o fărâmă din iubirea mea în fiecare copac, iar copacii mi-au răspuns şi am devenit una cu copacii, dar iubirea mea nu s-a oprit aici, ci a crescut şi mai mult. Am pus câte o fărâmă din iubirea mea în fiecare floare, în iarbă, în pământ, şi ele mi-au răspuns şi mi-au transmis iubirea lor şi am devenit una cu ele. Iar iubirea mea a crescut din ce în ce mai mult, până când a inclus în ea fiecare animal de pe glob. Şi animalele au răspuns iubirii mele şi am devenit una cu ele. Dar iubirea mea a continuat să crească şi să crească.
Am pus o fărâmă din iubirea mea în fiecare cristal, în
fiecare piatră de pe pământ, în praf, în metale, şi ele mi-au răspuns şi am devenit una cu pământul. Apoi am decis să pun o fărâmă din iubirea mea în apă, în oceane, în râuri, în ploaie, în zăpadă. Şi ele mi-au răspuns şi am devenit una cu ele. Dar iubirea mea a crescut şi mai mult şi mai mult. Am decis să ofer iubirea mea aerului, vântului. Am simţit o comuniune puternică cu pământul, cu vântul, cu oceanele, cu natura, şi iubirea mea a continuat să crească.
Mi-am îndreptat capul către cer, către soare, către stele, şi am pus o fărâmă din iubirea mea în fiecare stea, în lună, în soare, şi ele mi-au răspuns. Şi am devenit una cu luna, cu soarele şi cu stelele, iar iubirea mea a continuat să crească şi să crească. Şi am pus o fărâmă din iubirea mea în fiecare om şi am devenit una cu întreaga umanitate. Oriunde mergeam, cu oricine mă întâlneam, mă vedeam pe mine în ochii lor, deoarece eu sunt o parte a totului, deoarece iubesc”.
După care, bătrânul îşi deschide pieptul, îşi scoate inima cu flacăra cea frumoasă din ea şi o pune în inima ta. Şi acum, acea iubire creşte în interiorul tău. Acum tu eşti una cu vântul, cu apa, cu stelele, cu toată natura, cu toate animalele şi cu toate fiinţele umane. Simţi căldura şi lumina ce emană din flacăra din inima ta, în jurul capului ai o aureolă care străluceşte în culori numeroase şi foarte frumoase. Radiezi de strălucirea iubirii şi te rogi:
 Îţi mulţumesc ţie, Creator al Universului, pentru darul vieţii pe care mi l-ai oferit.
  Îţi mulţumesc pentru că mi-ai oferit tot ceea ce am avut cu adevărat nevoie.
   Îţi mulţumesc pentru şansa de a trăi experienţa acestui corp minunat şi a acestei minţi minunate.
   Îţi mulţumesc pentru că trăieşti în fiinţa mea cu toată iubirea ta, cu tot spiritul tău pur şi nemărginit, cu toată lumina ta caldă şi strălucitoare.
  Îţi mulţumesc pentru că îmi foloseşti cuvintele, pentru că  îmi foloseşti ochii, pentru că îmi foloseşti inima pentru a-ţi împrăştia iubirea oriunde aş merge.
  Te iubesc aşa cum eşti, şi pentru că eu sunt creaţia ta, mă iubesc și pe mine aşa cum sunt.
Ajută-mă să păstrez iubirea și pacea în inima mea şi să fac din această iubire o nouă viață, care să-mi permită să trăiesc în iubire tot restul vieţii mele.   Amin.


                         Extras din ‚’’Cele patru legăminte”  Don Miguel Ruiz

Imagini: Pinterest