A TE ÎNCREDE
ÎN ADEVĂRUL INIMII
Inima ta știe mereu, ce este bine pentru tine și
sufletul tău, căci simte durerea, atunci când mintea te minte, te trădează și
te face să te simți, nefericit, neîmplinit, înfricat sau neiubit.
A te încrede în adevărul inimii - înseamnă a te
desprinde de emoțiile prin care mintea te manipulează, deformându-ți gândurile,
percepțiile, convingerile, valorile și realitatea.
Permițând minții să-ți nesocotească adevărul
inimii, din nevoia de a satisface fricile, nemulțumirile, supărările,
lăcomiile, conflictele sau orgoliile minții - nu faci decât să renunți la
binele tău fizic și sufletesc.
Când îți cedezi minții puterea... și celor care pe
fondul trădării tale de Sine, îți intră în viața, nu faci decât să-ți modifici
starea de conștiință, atrăgând în viața ta, suferința și trădare.
Alegând inconștient ca efect al nefericirii tale,
să fii cu oameni care te trădează, vei fi tentat să crezi că ei sunt vinovați
sau responsabili, pentru fricile, neîmpăcările, eșecurile și durerile tale.
În realitate, atunci când alegi să ai încredere în
oameni care dovedesc prin conduita și atitudinea lor, că nu-ți merită
încrederea și iubirea - îți trădezi sinele, sufletul și conștiința.
Sădindu-ți în minte, inimă, trup și suflet: frica,
stresul, nefericirea și durerea... sau căutând în jur, vinovați pentru
alegerile și erorile tale - nu faci decât să te eschivezi de responsabilitățile
tale.
Atunci când, în loc să-ți corectezi conduita
ostilă față de cei care-ți oglindesc carențele de iubire sau te trădează - nu
faci decât să arunci răspunderea suferinței tale, pe cine nu trebuie.
Cât timp nu-ți conștientizezi erorile și refuzi să
înveți din consecințele și durerile tale, atitudinea acceptării, a prețuirii și
a iubirii - nu vei putea înțelege adevărul inimii tale.
Fără să asculți adevărul inimii... și fără să
urmezi glasul conștiinței iubirii sale - îți va fi imposibil să înțelegi că nu
poți fi fericit și nu te poți desprinde de fricile tale, cât timp alegi să
suferi și să rănești. ai un comportament auto-distructiv.
Pentru a auzi glasul inimii și a-i înțelege și a-i
accepta adevărul - trebuie să te desprinzi de zgomotul de fundal, al fricilor
și al gândurilor tale negative sau auto-distructive.
Când ai un comportament auto-distructiv - trebuie
să știi că nevoia ta de a te răni sau a-i agresa pe cei din jur - este indus de
refuzul tău de a te iubi și a te bucura de ceea ce ești, simți și trăiești.
Neputința ta de a te bucura de viață și darurile
sale - este consecința refuzului tău de a te desprinde de atașamentele pe care
le-ai dezvoltat față de durerile tale.
Atunci când un lucru nu merge în viața ta, conform
nevoilor, sau așteptărilor tale - trebuie să te întrebi, dacă nu cumva, ceea ce
experimentezi este consecința dorinței tale, de a te pedepsi.
Când refuzi să ierți pe cei ce-ți greșesc și alegi
să ai un comportament abuziv față de ei, în loc să le oferi iubire - e doar
pentru că alegi inconștient, să-ți sădești în suflet, ură și durere.
Frica și gândurile auto-distructive, ce ți se
naște în suflet și în minte, pe fondul reprimării iubirii și a adevărului
inimii tale - îți golesc conștiința și trupul, de luciditate și energie.
Trăind în stres și în penurie de iubire și energie
vitală - te pui în situația de a permite minți - să-ți ia abilitatea rațiunii,
a contemplării, a compasiunii și cugetării lucide.
Lipsindu-te de iubire, te vei pune în situația de
a o pretinde sau cerși..., de la cei pe care-ți împovărezi cu durerile tale sau
îi ataci pentru a le scădea vibrația și a le goli sufletul, energie.
De nu vei putea obține, atenția, respectul, mila
sau energia celor din jur - vei fi tentat să te rănești... sau să apelezi la
diverse substituții ale iubirii.
Rolul ingrat pe care-l joci, atunci când te
rănești și ai tendințe auto-distructive, va necesita din partea ta o corecție,
care să genereze prin schimbare de atitudine, un salt de conștiință.
De nu vei face singur corecțiile necesare,
reînvățând să te bucuri de viață - destinul te va constrânge, prin suferințele
pe care ți le vor amplifica, persoanele abuzive, ce-ți intră în viață.
De atragi în viața ta, persoane care nu te
tratează cu respect... sau sunt lipsite de toleranță și compasiune -
întreabă-te dacă nu cumva ai și tu, un comportament abuziv, față de semeni și
Sine.
Atunci când ești în armonie cu mintea și inima ta,
nu-ți mai este frică de cei ce-ți intră în viață, pentru că știi să-i lași pe
oameni să-ți câștige încrederea cu încetul, prin atitudinea iubirii.
Când îți este frică de oameni, e doar pentru că în
subconștientul și inconștientul tău, încă mocnesc amintirile, durerilor, a
pedepselor și a traumelor tale sufletești, încă nevindecate.
Cât timp alegi să porți în suflet, în trup și în
minte amintirea durerii - conștiința vinovăției, regretele, fricile,
ostilitatea și durerea - te împovărează.
Poverile pe care le porți, te împiedică să simți
și să dăruiești iubire. Incapacitatea ta de a o recunoaște și a o prețui,
atunci când o primești, te face neputincios în a te bucura de darurile divine.
Cât timp nu simți plăcere în suflet prin darurile
pe care le primești, vei fi tentat să le risipești - ajungând să-ți cedezi
puterea persoanelor nepotrivite, ce-ți promit iubire.
Când te atașezi de cei ce-ți promit iubire,
protecție și fericire - te desprinzi de inima ta și - pierzi capacitatea de a
înțelege că, nimeni din afara ta, nu poate suplini, ceea tu refuzi să-ți
dăruiești ție.
Când te simți dezamăgit de cei care refuză să-ți
ofere respect, prețuire, iertare, afecțiune sau compasiune - e doar pentru că
nu înțelegi că și ei trăiesc în sărăcie de iubire.
Fericirea, acceptul sau siguranța de care ai
nevoie - nu trebuie să depindă de alții, ci doar de alegerea ta de a ți le
dărui singur, învățând să-ți sădești în suflet iubire să te bucuri de viață.
Când îți dăruiești singur respectul, prețuirea și
iubirea de care ai nevoie... și te încrezi în adevărul inimii - nu poți fi nici
trădat și nici manipulat, contra binelui tău sufletesc și a fericirii tale.
Sandor Kasza
Sandor Kasza
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu