Iubirea eternă și regăsirea celuilalt Sine

 

 

Iubirea eternă și regăsirea celuilalt Sine

 

Departe de a fi doar o ființă vulnerabilă, sortită unei existențe haotice, omul poartă în sufletul său o iubire eternă de neprețuit care la început se află într-o stare latentă, așteptând să fie descoperită pe tot parcursul vieții. Dragostea veșnica se ascunde întotdeauna în adâncurile noastre, izvorând în momentul în care întâlnirea cu sufletul pereche/geamăn inițiază o dinamizare a întregii noastre ființe care dă glas beatitudinii de a ne regăsi alături de cel care ne-a fost sortit încă de la începuturile noastre si ale lumii.

 

Măreția destinului uman constă în capacitatea omului de a iubi.

 

Sufletul unitar și iubirea eternă

Cu toții tindem spre o uniune simbolica împlinită prin iubire cu trupul și cu sufletul, uniune care amintește de condiția de totalitate pe care am pierdut-o când ne-am desprins de forța creatoare după cum scrie preotul lector doctor Vasile Gavrilă în lucrarea sa desăvârșită despre taina cununiei, „Cununia-Viața întru Împărăție”.

Căutăm nu numai iubirea sublimă care să ne ridice deasupra suferinței cauzate de sentimentul singurătății, al fragmentării, al izolării pe pământ; căutăm de fapt sensul tainic al dumnezeirii în iubirea eternă, singura dragoste care transcende timpul și spațiul și care ne poate purta în cele mai îndepărtate ceruri. Să ne trezim pentru o eternitate, în deplină pace și bucurie, alături de persoana mult iubită este o binecuvântare pentru care ar trebui să fim recunoscători în fiecare moment și în care ar trebui să credem cu multă speranță.

  Prin credința, prin încrederea noastră punem bazele uniunii tainice, devenind creatori la rândul nostru al legăturii cu persoana iubită. Această legătură dintre două persoane atât de diferite dar atât de asemănătoare în același timp presupune o continua recreare a Sinelui, o transformare menită să ne apropie și să ne țină Uniți. Trupul și sufletul creat prin unirea celor doi sunt unice; fiecare relație de iubire este unica și tinde mereu spre desăvârșire într-un mod mai puțin vizibil.

 

Când ignorăm chemarea iubirii ne distanțăm de șansa noastră de a fi din nou întregi. Din dezamăgire, din ignoranță, din mândrie ne împotrivim uneori uniunii cu cel care ne-a fost sortit spre a ne completa.

 

Suntem într-o lungă căutare pe măsură ce ne lăsăm purtați de firul speranței menit să ne readucă împreună. Mereu însoțiți de chemarea/magnetismul sufletului celuilalt geamăn!

 

Sursa: Iubireaeterna si regasirea celuilalt sine – Atelier introspectiv (wordpress.com)